cooperator

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză coopérateur.

Pronunție

  • AFI: /ko.o.pe.ra'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
cooperator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cooperator cooperatori
Articulat cooperatorul cooperatorii
Genitiv-Dativ cooperatorului cooperatorilor
Vocativ cooperatorule cooperatorilor
  1. (adesea adjectival) membru al unei cooperative, participant la o cooperativă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe