cooperatoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cooperator.

Pronunție

  • AFI: /ko.o.pe.ra'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cooperatoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cooperatoare cooperatoare
Articulat cooperatoarea cooperatoarele
Genitiv-Dativ cooperatoarei cooperatoarelor
Vocativ cooperatoareo cooperatoarelor
  1. (adesea adjectival) membră a unei cooperative, participantă la o cooperativă.


Traduceri

Referințe