corcire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a corci.

Pronunție

  • AFI: /kor'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
corcire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corcire corciri
Articulat corcirea corcirile
Genitiv-Dativ corcirii corcirilor
Vocativ corcire corcirilor
  1. faptul de a se corci.


Traduceri

Referințe