corfiță

română

Etimologie

Din corfă + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /kor'fi.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului corfiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corfiță	corfițe
Articulat	corfița	corfițele
Genitiv-Dativ	corfiței	corfițelor
Vocativ	corfiță	corfițelor

1. (reg.) diminutiv al lui corfă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cartofi
• cifrato
• cofrați

Referințe

• DEX '98 via DEX online