Sari la conținut

corija

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză corriger.

Pronunție

  • AFI: /ko.ri'ʒa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) corija
Infinitiv a (se) corija
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) corijez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) corijeze
Participiu corijat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) corecta, a (se) îndrepta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe