coroborare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a corobora.

Pronunție

  • AFI: /ko.ro.bo'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
coroborare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coroborare coroborări
Articulat coroborarea coroborările
Genitiv-Dativ coroborării coroborărilor
Vocativ coroborare coroborărilor
  1. acțiunea de a corobora și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe