corpus

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină corpus.

Pronunție

  • AFI: /ˈkor.pus/


Substantiv


Declinarea substantivului
corpus
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corpus corpusuri
Articulat corpusul corpusurile
Genitiv-Dativ corpusului corpusurilor
Vocativ corpusule corpusurilor
  1. (livr.) culegere sau colecție de texte, documente, inscripții, legi etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe