corupătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din corupător.

Pronunție

  • AFI: /ko.ru.pə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
corupătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corupătoare corupătoare
Articulat corupătoarea corupătoarele
Genitiv-Dativ corupătoarei corupătoarelor
Vocativ corupătoareo corupătoarelor
  1. persoană care corupe.


Traduceri

Referințe