costumier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză costumier.

Pronunție

  • AFI: /kos.tu.mi'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
costumier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ costumier costumieri
Articulat costumierul costumierii
Genitiv-Dativ costumierului costumierilor
Vocativ costumierule costumierilor
  1. persoană care are în păstrare costumele actorilor unui teatru sau ale unui studio cinematografic.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Împrumutat din franceză costumier; echivalent cu costume („costum”) + -ier.

Pronunție

  • AFI: /kɒˈstumiə(ɹ)/


Substantiv

costumier, pl. costumiers

  1. (la teatru) costumier

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din costume („costum”) + -ier.

Pronunție

  • AFI: /kɔs.ty.mje/


Substantiv

costumier m., costumiers pl.

  1. (la teatru) costumier
    Le costumier d'un théâtre.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Omofone

Vezi și

Referințe