covița

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din coviț.

Pronunție

  • AFI: /ko.vi'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
covița
Infinitiv a covița
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
coviț
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să covițe
Participiu covițat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (reg.) a guița.


Traduceri

Anagrame

Referințe