crâșmușoară

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din crâșmă + sufixul -ușoară.

Pronunție

  • AFI: /krɨʃ.mu'ʃo̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
crâșmușoară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crâșmușoară crâșmușoare
Articulat crâșmușoara crâșmușoarele
Genitiv-Dativ crâșmușoarei crâșmușoarelor
Vocativ crâșmușoară crâșmușoarelor
  1. crâșmuliță.


Traduceri

Referințe