crăcănuță

română

Etimologie

Din crăcană + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /krə.kə'nu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului crăcănuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	crăcănuță	crăcănuțe
Articulat	crăcănuța	crăcănuțele
Genitiv-Dativ	crăcănuței	crăcănuțelor
Vocativ	crăcănuță	crăcănuțelor

1. diminutiv al lui crăcană.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online