crăime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din crai + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /krə'i.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
crăime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crăime crăimi
Articulat crăimea crăimile
Genitiv-Dativ crăimii crăimilor
Vocativ crăime crăimilor
  1. (poetic sau în basme) mulțime de crai.
  2. crăie.


Traduceri

Anagrame

Referințe