cracaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză craquage.

Pronunție

  • AFI: /kra'kaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
cracaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cracaj cracaje
Articulat cracajul cracajele
Genitiv-Dativ cracajului cracajelor
Vocativ cracajule cracajelor
  1. cracare.


Traduceri

Referințe