cracare
română
Etimologie
Din a craca.
Pronunție
- AFI: /kra'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului cracare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cracare | cracări |
| Articulat | cracarea | cracările |
| Genitiv-Dativ | cracării | cracărilor |
| Vocativ | cracare | cracărilor |
- procedeu industrial de descompunere, la temperaturi și presiuni înalte, a unui compus organic în molecule mai simple, folosit mai ales în industria petrolieră; cracaj.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online