cracare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a craca.

Pronunție

  • AFI: /kra'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cracare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cracare cracări
Articulat cracarea cracările
Genitiv-Dativ cracării cracărilor
Vocativ cracare cracărilor
  1. procedeu industrial de descompunere, la temperaturi și presiuni înalte, a unui compus organic în molecule mai simple, folosit mai ales în industria petrolieră; cracaj.


Traduceri

Anagrame

Referințe