croșeta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză crocheter.

Pronunție

  • AFI: /kro.ʃe'ta/


Verb


Conjugarea verbului
croșeta
Infinitiv a croșeta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
croșetez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să croșeteze
Participiu croșetat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a împleti manual dantele, tricoturi etc. cu croșeta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe