ctitorie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ctitor + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /kti.to'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
ctitorie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ctitorie ctitorii
Articulat ctitoria ctitoriile
Genitiv-Dativ ctitoriei ctitoriilor
Vocativ ctitorie ctitoriilor
  1. biserică, mănăstire, instituție întemeiată de un ctitor.


Traduceri

Anagrame

Referințe