cubitus

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză, latină cubitus.

Pronunție

  • AFI: /'ku.bi.tus/


Substantiv


Declinarea substantivului
cubitus
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cubitus cubitusuri
Articulat cubitusul cubitusurile
Dativ-Genitiv cubitusului cubitusurilor
Vocativ cubitusule cubitusurilor
  1. os lung care, împreună cu radiusul, formează scheletul antebrațului.


Traduceri

Referințe