cucușor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cuc + sufixul -ușor.

Pronunție

  • AFI: /ku.ku'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
cucușor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cucușor cucușori
Articulat cucușorul cucușorii
Genitiv-Dativ cucușorului cucușorilor
Vocativ cucușorule cucușorilor
  1. cuculeț.


Traduceri

Referințe