De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din latină conforire.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului
cufuri
|
| Infinitiv
|
a cufuri
|
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
|
cufuresc
|
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
|
să cufurească
|
| Participiu
|
cufurit
|
| Conjugare
|
IV
|
- a avea diaree.
- a muri de frică.
Traduceri
