curechi

română

Etimologie

Din latină colic(u)lus (= cauliculus).

Pronunție

• AFI: /kuˈrekʲ/

Substantiv

Declinarea substantivului curechi
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	curechi	curechi
Articulat	curechiul	curechii
Genitiv-Dativ	curechiului	curechilor
Vocativ	curechiule	curechilor

1. (reg.) varză.

Cuvinte compuse

• curechi-de-munte

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• checuri

Referințe

• DEX '98 via DEX online