Sari la conținut

curticică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din curte + sufixul -icică.

Pronunție

  • AFI: /kur.ti'ʧi.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
curticică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curticică curticele
Articulat curticica curticelele
Genitiv-Dativ curticelei curticelelor
Vocativ curticică curticelelor
  1. diminutiv al lui curte.


Traduceri

Referințe