cutezătoare

română

Etimologie

Din cutezător.

Pronunție

• AFI: /ku.te.zə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului cutezătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cutezătoare	cutezătoare
Articulat	cutezătoarea	cutezătoarele
Genitiv-Dativ	cutezătoarei	cutezătoarelor
Vocativ	cutezătoareo	cutezătoarelor

1. persoană care cutează; persoană îndrăzneț, curajos, temerar.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online