dîner

De la Wikționar, dicționarul liber

franceză

(français)

Variante

Etimologie

  1. (substantivul) Din franceza veche deigner.
  2. (verbul) Din latină disjejunare.

Pronunție


Substantiv

dîner m., dîners pl.

  1. cină
  2. dineu
  3. (reg., în Belgia, Canada, Elveția și Congo) prânz

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Verb

  1. a cina

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii