manger

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche mangeoire < mangier. Care provine din latină mandūcāre.

Pronunție

  • AFI: /ˈmeɪndʒər/


Substantiv

manger, pl. mangers

  1. troacă, iesle

Vezi și

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din franceza veche mangier ← latină mandūcāre.

Pronunție

  • AFI: /mɑ̃.ʒe/


Verb

  1. a mânca

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii