dănciuc

română

Etimologie

Din danci + sufixul -uc.

Pronunție

• AFI: /dənˈʧjuk/

Substantiv

Declinarea substantivului dănciuc
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dănciuc	dănciuci
Articulat	dănciucul	dănciucii
Genitiv-Dativ	dănciucului	dănciucilor
Vocativ	dănciucule	dănciucilor

1. diminutiv al lui danci.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cucăind

Referințe

• DEX '98 via DEX online