dăula

română

Etimologie necunoscută.

Conjugarea verbului (se) dăula
Infinitiv	a (se) dăula
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) dăulez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) dăuleze
Participiu	dăulat
Conjugare	I

(v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) slei de puteri; a (se) istovi, a (se) speti, a (se) prăpădi.