deșocare
română
Etimologie
Din a deșoca.
Pronunție
- AFI: /de.ʃo'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului deșocare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | deșocare | deșocări |
| Articulat | deșocarea | deșocările |
| Genitiv-Dativ | deșocării | deșocărilor |
| Vocativ | deșocare | deșocărilor |
- acțiunea de a deșoca și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online