deșoca

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din des- + a șoca.

Pronunție

  • AFI: /de.ʃo'ka/


Verb


Conjugarea verbului
deșoca
Infinitiv a deșoca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
deșochez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să deșocheze
Participiu deșocat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (med.) a scoate pe cineva din starea de șoc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe