debavura
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /de.ba.vu'ra/
Verb
| Conjugarea verbului debavura | |
| Infinitiv | a debavura |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
debavurez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să debavureze |
| Participiu | debavurat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a îndepărta prin ștanțare, dăltuire, polizare etc. bavura de pe piesele matrițate, turnate, laminate etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online