decană

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din decan.

Pronunție

  • AFI: /de'ka.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
decană
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ decană decane
Articulat decana decanele
Genitiv-Dativ decanei decanelor
Vocativ decano decanelor
  1. membră a corpului profesoral universitar însărcinată cu conducerea unei facultăți.


Traduceri

Anagrame

Referințe