decuva
română
Etimologie
Din franceză décuver.
Pronunție
- AFI: /de.ku'va/
Verb
| Conjugarea verbului decuva | |
| Infinitiv | a decuva |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
decuvez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să decuveze |
| Participiu | decuvat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a trage vinul din cada de fermentație în butoaie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online