defectiv

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză défectif < latină defectivus.

Pronunție

  • AFI: /de.fek'tiv/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
defectiv
Singular Plural
Masculin defectiv defectivi
Feminin defectivă defective
Neutru defectiv defective
  1. (despre cuvintele flexibile) care are flexiunea incompletă, lipsit de unele forme gramaticale, care nu se întrebuințează la toate formele gramaticale.


Traduceri

Referințe