degermina

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din de + a germina (după franceză dégermer).

Pronunție

  • AFI: /de.ʤer.mi'na/


Verb


Conjugarea verbului
degermina
Infinitiv a degermina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
degerminez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să degermineze
Participiu degerminat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a separa embrionii boabelor de cereale în procesul de obținere a mălaiului, a crupelor și a făinurilor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe