degringoladă
română
Etimologie
Din franceză dégringolade.
Pronunție
- AFI: /de.grin.go'la.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului degringoladă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | degringoladă | degringolade |
| Articulat | degringolada | degringoladele |
| Genitiv-Dativ | degringoladei | degringoladelor |
| Vocativ | degringoladă | degringoladelor |
- prăbușire, rostogolire rapidă, cădere.
- (fig.) decădere treptată, degradare progresivă, ruinare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online