ruinare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din ruina.

Pronunție

  • AFI: /ru.i'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ruinare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ruinare ruinări
Articulat ruinarea ruinările
Dativ-Genitiv ruinării ruinărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a ruina și rezultatul ei.


Traduceri