delabra

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză délabrer.

Pronunție

  • AFI: /de.la'bra/


Verb


Conjugarea verbului
delabra
Infinitiv a delabra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
delabrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să delabreze
Participiu delabrat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (franțuzism) a deteriora, a strica, a ruina.


Traduceri

Referințe