delinquent

Vezi și : Delinquent

engleză

(English)

Etimologie

Din franceză medie délinquant. Confer verbul francez délinquer.

Pronunție

• AFI: /dɪˈlɪŋkwənt/

Adjectiv

delinquent (comp. more delinquent, sup. most delinquent)

1. (despre plată) întârziat, neachitat, neplătit

   The company made a new effort to collect delinquent payments.

2. (p.ext.) delictuos, delictual

Sinonime

• 1: defaulting, overdue, tardy, unpaid
• 2: criminal, derelict

Antonime

• 1: paid

Cuvinte derivate

• delinquency
• delinquently

Substantiv

delinquent, pl. delinquents

1. delincvent

   They're just a bunch of common delinquents.

Sinonime

• criminal

Cuvinte compuse

• juvenile delinquent
• moral delinquent

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary