criminal

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză criminel < latină criminalis.

Pronunție

  • AFI: /kri.mi'nal/


Substantiv


Declinarea substantivului
criminal
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ criminal criminali
Articulat criminalul criminalii
Genitiv-Dativ criminalului criminalilor
Vocativ criminalule criminalilor
  1. persoană care a săvârșit o crimă.
    Criminalul a fost prins.
  2. delincvent.
  3. (învechit) judecătorie, tribunal care judecă crimele; p. ext. pușcărie, închisoare.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • Criminal de război = persoană care, în timpul unui război, se face vinovată de crime împotriva legilor și uzanțelor războiului, precum și împotriva păcii internaționale și a umanității


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
criminal
Singular Plural
Masculin criminal criminali
Feminin criminală criminale
Neutru criminal criminale
  1. legat de crime sau activități criminale.
    Faptă criminală.
  2. (fig.) exagerat, suprasolicat.

Sinonime


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din latină criminalis.

Pronunție


Substantiv

criminal, pl. criminals

  1. criminal


Adjectiv

criminal invariabil

  1. criminal