demachia

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză démaquiller.

Pronunție

  • AFI: /de.ma'kja/


Verb


Conjugarea verbului
(se) demachia
Infinitiv a (se) demachia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) demachiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) demachieze
Participiu demachiat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (-și) șterge machiajul sau fardul.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe