denotat
română
Etimologie
Din franceză dénoté.
Pronunție
- AFI: /de.no'tat/
Substantiv
| Declinarea substantivului denotat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | denotat | denotate |
| Articulat | denotatul | denotatele |
| Genitiv-Dativ | denotatului | denotatelor |
| Vocativ | denotatule | denotatelor |
- obiect denumit de un nume; semnificat.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online