deplora

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză déplorer.

Pronunție

  • AFI: /de.ploˈra/


Verb


Conjugarea verbului
deplora
Infinitiv a deplora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
deplor
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să deplore
Participiu deplorat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a deplânge.


Traduceri

Referințe