depolua

română

Etimologie

Din franceză dépolluer.

Pronunție

• AFI: /de.po.luˈa/

Verb

Conjugarea verbului depolua
Infinitiv	a depolua
Indicativ prezent pers. 1 sg.	depoluez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să depolueze
Participiu	depoluat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a reduce sau a înlătura poluarea ori sursele care o provoacă.

Cuvinte derivate

• depoluare
• depoluat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• apodule
• plodeau

Referințe

• DEX '98 via DEX online