depravațiune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză dépravation < latină depravatio, depravationis.

Pronunție

  • AFI: /de.pra.va.ʦiˈu.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
depravațiune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ depravațiune depravațiuni
Articulat depravațiunea depravațiunile
Genitiv-Dativ depravațiunii depravațiunilor
Vocativ depravațiune depravațiunilor
  1. depravare.


Traduceri

Referințe