descălecare
română
Variante
Etimologie
Din a descăleca.
Pronunție
- AFI: /des.kə.le'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului descălecare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | descălecare | descălecări |
| Articulat | descălecarea | descălecările |
| Genitiv-Dativ | descălecării | descălecărilor |
| Vocativ | descălecare | descălecărilor |
- acțiunea de a descăleca și rezultatul ei; coborâre de pe cal.
- (termen folosit mai ales de cronicari) așezare, statornicire într-un loc pentru a întemeia o țară; descălecat, descălecătoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online