descălecare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din a descăleca.

Pronunție

  • AFI: /des.kə.le'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
descălecare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ descălecare descălecări
Articulat descălecarea descălecările
Genitiv-Dativ descălecării descălecărilor
Vocativ descălecare descălecărilor
  1. acțiunea de a descăleca și rezultatul ei; coborâre de pe cal.
  2. (termen folosit mai ales de cronicari) așezare, statornicire într-un loc pentru a întemeia o țară; descălecat, descălecătoare.


Traduceri

Referințe