descleștare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a (se) descleșta.

Pronunție

  • AFI: /des.kleʃ'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
descleștare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ descleștare descleștări
Articulat descleștarea descleștările
Genitiv-Dativ descleștării descleștărilor
Vocativ descleștare descleștărilor
  1. acțiunea de a (se) descleșta și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe