descojitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a descoji + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /des.ko.ʒi'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
descojitor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ descojitor descojitoare
Articulat descojitorul descojitoarele
Genitiv-Dativ descojitorului descojitoarelor
Vocativ descojitorule descojitoarelor
  1. mașină pentru decorticat boabele de cereale înainte de măcinare.


Traduceri

Referințe