descovoiere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) descovoia.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
descovoiere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ descovoiere descovoieri
Articulat descovoierea descovoierile
Genitiv-Dativ descovoierii descovoierilor
Vocativ descovoiere descovoierilor
  1. acțiunea de a (se) descovoia și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe