despăgubit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a (se) despăgubi.

Pronunție

  • AFI: /des.pə.gu'bit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
despăgubit
Singular Plural
Masculin despăgubit despăgubiți
Feminin despăgubită despăgubite
Neutru despăgubit despăgubite
  1. care a primit despăgubire; dezdăunat.


Traduceri

Referințe