despăgubi

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din des- + a păgubi.

Pronunție

  • AFI: /des.pə.gu'bi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) despăgubi
Infinitiv a (se) despăgubi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) despăgubesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) despăgubească
Participiu despăgubit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a plăti cuiva sau a lua de undeva echivalentul unei pierderi (materiale, morale) suferite.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe